Alimentatia in conditii de temperatura scazuta

Hranirea pe timp de iarna prezinta o importanta deosebita, deoarece efortul depus pe timpul deplasarii supune organismul la un consum suplimentar de substante hranitoare (in special zaharuri si bauturi calde). Ratia zilnica a unui alpinist se fractioneaza in 3 mese, ce se servesc dimineata, la pranz si seara. In situatia ca ratia este servita la doua mese pe zi meniul poate fi urmatorul:
-      dimineata: 300 g piine neagra sau pesmet, 85 g unt proaspat, 2 oua proaspete, 130 g slanina sau 240 g preparate din carne si 200 g ceai;
-      masa de seara: 400 g conserve de carne de porc cu fasole, incalzita (pentru 2 alpinisti), 125 g brinza topita, 300 g piine neagra sau pesmet, 100 g biscuiti, 200 g ceai, un ou si 120 g conserve de legume in ulei.
 
Daca se servesc trei mese pe zi meniul este repartizat astfel:
-      dimineata: 200 g paine neagra, 200 g brinza topita, 50 g slanina afumata, 100 g biscuiti, 200 g ceai;
-      prinz: 300 g paine neagra sau pesmet, 250-350 g ciorba de legume, 300 g conserve de carne in suc propriu incalzite, 100 g biscuiti cu zahar sau marmelada;
-      seara: 200 g paine neagra, 100 g pesmet, 130 g slanina, 85 g brinza topita si 200 g ceai.
 
Iarna, alimentatia trebuie sa fie adaptata in functie de rigorile atmosferice si eforturile pe care le depun alpinistii.
Cantitativ ratia zilnica va contine 4 000 calorii. Pe frig mare si eforturi intense, ratia poate fi urcata pana la 5 000 calorii pe zi. Important este sa se manance mai mult si mai des decit in sezon calduros.
Cresterea ratiei de alimente ca urmare a efectelor frigului trebuie sa se faca in mod esential pe seama lipidelor, iar in cazul eforturilor musculare intense, pe cea a glucidelor; va fi necesar sa se adauge si unele vitamine, in special vitaminele A, B1, B2 si C. Este absolut obligatoriu sa fie evitat alcoolul ca aliment netermogen, intrucat acesta - departe de a fortifica organismul - scade capacitatea de aparare la actiunea frigului.
Pe timp rece se bea si se mananca numai preparate calde si cat mai des posibil. Oricare ar fi starea de oboseala, nici un alpinist nu trebuie sa se culce inainte de a fi mancat si baut ceva cald. Hrana rece va fi evitata cat se poate de mult.
Pe timp de iarna apa de baut poate fi procurata prin topirea zapezii sau a ghetei. Apa rezultata se fierbe inainte de a fi consumata. Trebuie mentionat insa ca folosirea apei provenite din ploaie ori topirea zapezii mai multe zile la rand lipseste organismul de o serie de saruri minerale, care in mod normal sunt dizolvate in apa potabila. Tocmai din aceasta cauza unul din criteriile de alegere a locului de stationare este si existenta in zona a unei surse de apa potabila.
 

sursa: scritube.com