Muntii Aninei - Ghid Turistic

Muntii Aninei fac parte din marea unitate a Muntilor Banatului fiind situati in partea de vest a acestora. In decursul anilor acesti munti au purtat denumiri diferite, o parte chiar fiind atasati Muntilor Semenic

Muntii Aninei, cu inaltimea cea mai mare in vf. Leordis 1160 m, ce au o suprafata de 770 km2 si o forma alungita pe directia NNE-SSV. In cadrul lor, cea mai mare suprafata (600 km2) o ocupa calcarele care se intind si in Muntii Locvei, pana la Dunare, fiind cea mai mare si mai compacta suprafata calcaroasa din tara noastra (807 km2). Desi acestia au o inaltime mica, ei cuprind numeroase obiective turistice care sunt din ce in ce mai cautate de catre drumeti.

In partea de nord Muntii Aninei sunt despartiti de culmile piemontane prelungi si joase ce au o altitudine de 300-400 m de la bordura Semenicului si de Depresiunea Ezeris de raul Birzava.

Limita de est este formata din doua sectoare distincte: in primul sector Birzava prin cursul superior si Poneasca, pana la confluenta cu Minisul ii desparte de Muntii Semenic care domina imprejurimile cu relieful sau inalt (varful Piatra Goznei 1447 m). In al doilea sector, limita urmeaza linia sinuoasa a contactului dintre calcare si rocile care nu carstifica, sisturi cristaline si granite, din care sunt alcatuite dealurile Bozoviciului.

Pe seama calcarelor s-a format un abrupt puternic care domina dealurile amintite cu 150-200 m, incepand din valea Minisului pana in valea Nerei. In partea de sud-vest, cheile adinci ale Nerei, cuprinse intre confluenta piraielor Bresnic (la est) si Beu (la vest) cu Nera, formeaza limita dintre Muntii Aninei si cei ai Locvei.

Contactul cu Dealurile Oravitei si Depresiunea Lupac, respectiv limita de vest, este marcata de abruptul calcaros al Muntilor Aninei care le domina cu 200-500 m, de la Nera pana la nord de localitatea Girliste, ce se desfasoara in lungul unei mari dislocatii tectonice marcata de roci eruptive. La nord de Girliste limita vestica este pusa in evidenta de ruptura de panta dintre munte si Depresiunea Lupacului, dupa care ea urmeaza vaile Lupacul Mic si Birzavita pana la confluenta acesteia cu Birzava.

Riurile au sapat in calcare chei spectaculoase printre care se remarca Cheile Carasului (19 km), Cheile Nerei (18 km), Cheile Minisului (14 km), Cheile Girlistei (9 km), Cheile Buhuiului (8 km) si altele. Un rol foarte important in modelarea calcarelor l-a avut apa, care prin dizolvare a creat toata gama formelor carstice de suprafata si de adincime.