Muntii Baiului - Ghid Montan

Muntii Baiului fac parte din Carpatii de Curbura, fiind situati in partea vestica a acestora. Ei ocupa o suprafata de circa 300 kmp, in cea mai mare masura cuprinsa in bazinele superioare ale vailor Prahova si Doftana.

Cea mai mare parte a lor apartine judetului Prahova; in extremitatea nordica, cateva culmi fac parte din judetul Brasov.

In vest, limita este data de valea Prahovei; ea poate fi usor urmarita privind spre est din Bucegi, de pe culmea Caraiman, de pe marginile platourilor structurale ale Jepilor sau de pe varful Furnica. Acesta separa muntii Baiului de muntii Bucegi intre localitatile Sinaia si Busteni.
Limita nordica a acestor munti are un traseu sinuos. Intr-o prima sectiune este data de valea Azugii de la confluenta cu Prahova si pana aproape de obarsie. Ea ii separa de culmile Clabucetelor Predealului. Pe tot parcursul, Azuga are o vale larga, adancita cu 350 - 400 m fata de Clabucete si 400 - 700 m in raport cu principalele varfuri si culmi ale Unghiei Mari, Rusului, Neamtului, Cazacului din muntii Baiului.

In est, valea Doftanei intre pasul Predelus si localitatea Traisteni desparte muntii Baiului de muntii Grohotis. La inceput, valea ingusta a Doftanitei separa culmile impadurite si orientate vest-est ce vin din varfurile Paltinu, Neamtu si Rusu de cele ce coboara din pasul Predelus si varful Priscu. La confluenta Doftanei cu Musita si valea Neagra se deschide un frumos bazinet de eroziune diferentiala, cu lunci si terase largi.

La sud, limita muntilor Baiului poate fi trasata pe culoarul creat de adancirea celor doua vai ale Florei, afluenti ai Prahovei si Doftanei. La nord de aceste vai se desfasoara ultimele culmi ale Baiului, cu inaltimi de 1400 - 1600 m, iar la sud un ansamblu de varfuri si culmi netezite la 1000 - 1100 m. Contactul dintre ele se realizeaza prin versanti cu panta mare si o diferenta de nivel de 350. - 500 m.

Muntii Baiului se desfasoara pe un vast anticlinoriu, numit de geologi "anticlinoriul Baiului. In componenta lor se includ marno-calcare, gresii calcaroase cu diaclaze umplute cu calcit, marne, argile etc., de varsta cretacica In bazinul Zamorei apar local sisturi cristaline incluse in masa sedimentara si pe care eroziunea le-a descoperit.

sursa: asociatiaturismprahova.ro